Cuvinte reci...intr-o lume fierbinte

Decor ( ceva frumos ce poate ar fi existat)

Totul incepe cu un mic detaliu si se desfasoara intr-un decor aparte...

Pentru mine, totul incepe cu pomul din fata ferestrei ce vegheaza asupra mea zi si noapte. Maretia lui domina curtea, coroana atat de stufoasa loveste cu putere acoperisul casei cand vijelia de afara se intalneste cu cea interioara si zgomotul crengilor ce parca stau sa se rupa se identifica perfect cu suspinul inimii ce plange dupa coltisorul pe care ai uitat sa il inapoiezi cand ai plecat. E copacul din care am cazut prima data, e copacul printre ramurile caruia iti zaresc chipul, e copacul care a fost martorul iubirii mele. Toamna el plange o data cu mine pierderea ta, eu cu lacrimi amare, iar el cu frunzele ce fost-au candva verzi. In fiecare iarna e martorul iubirii de gheata ce iar se infiripa intre noi si primavara infrunzeste de dragul sentimentelor noastre.

Cu fiecare frunza mai spune o poveste de dragoste si mai adauga o fila moarta la cartea iubirii. Vara suporta caldura ingrozitoare asa cum eu suport focul ce mistuie sufletul incarcat cu iubire pregatindu-se sa mai piarda inca o data marea de sentimente scrise pe frunzele sale.

O data lasat in urma copacul maret, se iveste in fata mea trandafirul alb din coltul gradinii, acelasi din care tu ai rupt prima floare pe care mi-ai daruit-o. Lui i-ai furat atunci un bulgare alb ce m-a lovit puternic in suflet si a rupt bucatica pe care tu ai primit-o in dar. E acelasi trandafir de care ma foloseam in copilarie pentru a afla daca ma iubesti, acelasi trandafir care m-a facut sa sper la iubirea ta, dar acelasi trandafir care ma facea adesea sa imi pierd orice speranta. E floarea cu care am asemanat prima data iubirea mea, cu ajutorul careia mi-am explicat atractia pentru tine si aceeasi care m-a ajutat sa inteleg distanta ce a intervenit intre doua suflete. Bulzul pur te atragea prin mirosul sau si te facea sa il atingi datorita catifelatelor petale, iar tu ma atragi prin parfumul dragostei pe care il lasi in urma ta si ma faci sa iti simt atingerea pe piele si acum cand nu esti langa mine. Trandafirul insa, are si puterea de a ma indeparta prin spinii de pe tulpina sa, asa cum dragostea ma face sa plec pentru a nu indura tepii pe care privirile tale ii infig in inima mea de puf.

Dar... merg mai departe , apas cu putere clanta ce va deschide poarta spre lumea plina de amintiri si detalii atat de dragi.Fiecare gard, fiecare banca , fiecare pom si fiecare bulgare de pamant pastreaza parfumul tau, parfumul iubirii mele desfasurate in acest cadru magic . Pasesc afara si ochii imi sunt prea inlacrimati sa mai pot zari ceva clar...banca din coltul strazii...liliacul din fata mea... totul e doar o pata de culoare asa cum iubirea mea a fost o sclipire in ochi de copil.