Ascultand...
Ascultand vuietul ploii, il simt...
Ascultand vuietul ploii il aud...
Un pas, doi... si cati vor mai urma.
Asta nu stiu,
Nu vreau,
Nu simt.
Cu fiecare frunza calcata de picioarele lui...
Se mai striveste un vis,
Un bulgare de pamant...
Si o lacrima de lumina din ochii mei.
Mai bine ar pasi pe drumul stins!!!
Sa nu mai simt,
Sa nu mai vad,
Sa nu mai aud,
Sa raman singura...
Ascultand vuietul ploii...
Acum priveste pe fereastra!
Vezi? E senin ! ...si nu mai vreau sa ploua ..............
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu