duminică, 7 octombrie 2012

......................................


    E  iar aproape dimineaţă… Începe prematur o nouă zi cu alt răsărit de soare ce nu mă trezeşte îndeajuns, cum nu mă trezeşte nimic înainte de râsul ei  "colorat", de ochii mici şi de gropiţele ce prind contur cu fiecare surâs.
    O să fie senin şi azi chipul ei… ca şi până acum. O să ştie şi azi să mă facă şi pe mine să zâmbesc. În dimineţile fiecăruia există o persoană care ne face ziua mai frumoasă… mai minunată, sau cel puţin ar trebui să existe. Sunt fericită ! În viaţa mea există ea, matură când vrea … copil când trebuie!
    E lângă mine dimineaţa, în miezul zilei şi în miezul nopţii ... oricând, la nevoie. Toţi avem nevoie să ştim că e acolo cineva pregătit să plângă şi să râdă odată cu noi, cineva care ne aduce zâmbetul pe buze când avem cea mai mare nevoie şi care ştie că trebuie să fie lângă noi înainte să îi cerem asta.
    Pentru toţi e important un umăr pe care să ştii că poţi plânge, un umăr pe care apoi să îţi redescoperi zâmbetul pierdut aşa cum eu mi-l regăsesc în cuvintele ei înţelepte care mă readuc cu picioarele pe pământ sau mă ridică până la cer.
    Ea m-a învăţat că pot avea aripi... că pot visa orice şi că ... dacă pot visa îmi pot atinge visul cu perseverenţă, printr-o luptă în care ea îmi e alături la fiecare pas, o luptă pe care acum ştiu că o pot câştiga, ştiu datorită cuvintelor ei pentru care îi mulţumesc.
    M-a învăţat să râd în hohote după nopţi nedormite şi să fiu eu chiar şi când am ochii în lacrimi. M-a ajutat să mă schimb şi... poate fără să ştie, m-a transformat în ceea ce sunt azi.
    Ea...cea care îmi aduce zâmbetul pe buze şi cea pe care la rândul meu sper că nu o voi dezamăgi niciodată... ea... mi-a schimbat viaţa şi numai datorită ei sunt cea pe care a făcut-o să zâmbească printre lacrimi în cele mai grele momente.

.... Nu e aproape dimineata, dar e momentul perfect.... La multi ani un pic mai devreme.... :*:*:*