Cuvinte reci...intr-o lume fierbinte

Franturi de ganduri, idei si nelinisti de demult...

Mi-apare-n fata ...
iar il vad, privirea lui ma urmareste,
mai fac un pas, e tot aici,
si inca ma priveste,
ma-ntreb ce vrea , oare nu stie...
ca el a fost a mea tristete?
Inaintez doi pasi
ceva ma prinde-n brate,
il vad...
ma-ntoarce catre el si simt
a lui caldura de nestins,
focul ce arde si in mine.
Nu spun nimic si din priviri,
ne intelegem iarasi,
ii simt iar mana rasfirand
bretonul...si el simte,
durerea ce-a pricinuit
prin lucruri simple.
Printr-o privire si un zambet stins
stie ca a aprins in mine...
o dragoste pe care-acum ,
acest suras o-nvie.
(...)
E intuneric,
nu te vad, ma simt singura iar,
de ce vi doar ca sa ma lasi...
tu stea-n cerul inalt?
(...)
Ultima lacrima...
cade usor si eu te pierd pe tine,
intru in casa si zambesc
cu-n zambet dureros doar ca sa pot apoi
in noapte sa suspin.
(...)
De ce la tine ma gandesc?
De ce tu nu ma iei cu tine ?
De ce nu vi si mai ales...
De ce-ai venit atunci?
De ce ai aparut o data
in a mea cale?
De ce ai furat inima de copil de atunci?
De ce m-ai transformat in ce-am ajuns?
De ce?
De ce ai sadit iubire-n
sufletul meu?
De ce m-ai facut sa ma pierd in vise?
De ce eu , de ce tu , de ce noi?
De ce m-ai sarutat?
De ce m-ai privit?
De ce m-am indragostit si mai ales ...
De ce de tine?
De ce nu pot sa uit ce tu ,
imi amintesti mereu?
De ce vad chipul tau in fata mea acum?
De ce?
(...)
cu fiecare pas ... ma apropi de tine...
Si ... sfarsesc iar in ale tale brate,
dezmierdata de ale tale buze,
privita de-ai tai ochi si...
mereu indragostita de al tau zambet.
Cand ma privesti cu ochii dulci,
ma pierd...
Cand ale tale buze moi m-ating,
ma pierd...
Cand bratele ma infasoara,
ma pierd...
Cand zambetul tau se iveste...
TE PIERD!

...........martie-aprilie 2010 .............